Ce ai de făcutFii bărbat!Greșeli

Tu mai știi să fii bărbat sau și ție ți-e frică de confruntare?

tu mai știi să fii bărbat sau și ție ți-e frică de confruntare, treci peste divorț
Cred că am fost prost educați de părinți. Cred că am fost sedați de societate pentru a deveni non-conflictuali. Ni se vinde ideea că a pune capul în pământ și a ceda este o virtute, că a aplana un conflict prin simpla cedare este o faptă dezirabilă și denotă inteligență socială.
Noi, ca bărbați, am devenit din ce în ce mai castrați de societate și rezultatele încep să se vadă.
În primul rând, mi-e greu să cred că această expresie, ”cel mai deștept cedează”, există de multă vreme. Cred că acum câteva sute de ani, dacă te certai cu cineva, nu făceai o virtute din a ceda în fața lui, și sunt sigur că dacă persoana respectivă te jignea, îți apărai onoarea.
Știu că prin locurile noastre nu s-a practicat la scara largă, dar pe vremuri, dacă cineva te insulta, îl provocai la duel. Cred că la noi se folosea mai mult pumnul, coasa, securea sau orice alt instrument pentru a arăta celui care te jignește că nu și-a ales bine persoana pe care să o jignească.

Trebuia să fii dispus să îți pui viața în pericol pentru propriul nume, propriul statut. Dacă doreai ca lumea să te respecte în continuare, atunci trebuia să fii dispus să iei atitudine. Nu am auzit pe nimeni în istorie să se laude că a fost jignit, dar a lăsat de la el pentru că acesta e lucrul creștinește de făcut și nu are rost să lași situația să escaladeze.
Și nu cred că lucrul acesta se întâmpla datorită lipsei de inteligență. Chiar dacă școlile nu prea existau, lipsea cultura și educația, nu inteligența. Cred totuși că se punea mult mai mult accent pe respectul primit din partea celorlalți. Și cred că bărbații erau bărbați și erau educați din tată în fiu că nu trebuie să se lase călcați în picioare.
Sunt două posibilități. Aud des ”cel mai deștept cedează” atunci când cel care o spune nu mai are argumente pentru a continua disputa, caz în care, nu cel mai deștept a cedat, ba din contră, unii din cei ce folosesc expresia au un coeficient de inteligență sub medie. Nu mă interesează foarte mult situația aceasta.
Dar sunt absolut enervat de cea de-a doua situație în care aud expresia, situația în care unul din cei doi care se ceartă încearcă să evite confruntarea.
Când mă cert cu cineva, dacă persoana cu care mă cert se lasă înfrânt și aud expresia ”cel mai deștept cedează” sau ”nu are rost să mă cert cu tine pentru că nu vei înțelege”, atunci devin instant bucuros. Știu că am câștigat. M-am impus în fața lui și a cedat. Asta mă face să mă simt puternic și îmi place senzația.
Doar că, mai nou, de când am început să citesc oameni și interacțiunile dintre ei, o situație ca cea de mai sus ajunge să mă și întristeze. Și asta pentru că mă uit la cel care cedează cum se folosește de această nouă virtute dobândită pentru a-și raționaliza capitularea.
Creierul său nu poate accepta ideea că a cedat în fața mea, că nu a avut curajul să-și apere punctul de vedere, că a trebuit să pună capul în pământ și să accepte în mod tacit, ideea mea. Nu poate accepta faptul că s-a lăsat călcat în picioare. Creierul său îi mușamalizează lașitatea, îmbrăcând-o într-o virtute care îl va ajuta pe el să se accepte ca bărbat, îi va permite să doarmă liniștit noaptea în fantezia pe care și-a creat-o.
De ce spun asta aici? Pentru că cel care cedează nu e cel mai deștept, este doar bărbatul cel mai slab. Și femeile știu asta. De fapt, expresia asta o aud cel mai des la femei. Da, știu că e o prostie să te cerți cu femeile, dar ce să fac, sunt o fire conflictuală, îmi place să mă cert. Am și o expresie preferată: ”dacă știu că am dreptate, mor cu tine de gât!”.
Asta nu înseamnă că automat am și dreptate. E destul să consider că am dreptate. Mi s-a demonstrat de multe ori că nu aveam dreptate, caz în care m-am recunoscut învins. În același timp, nu pot să nu mă gândesc de câte ori nu aveam dreptate și totuși am câștigat pentru că persoana cu care mă certam a cedat din frica de conflict. Și aici nu îmi pasă cine are dreptate, îmi pasă cine domină pe cine.
De ce am adus în discuție femeile? Pentru că femeile nu se ceartă logic, se ceartă emoțional. Atunci când nu mai găsesc argumente pentru a te contracara, ele știu că ți-au cedat pentru că le-ai dominat. Vor folosi expresia, dar în sinea lor, deși nu vor recunoaște niciodată asta, vor ști că tocmai te-au lăsat să le domini.
Vor considera în continuare o virtute faptul că au cedat pentru a nu prelungi un conflict, dar vor realiza faptul că tocmai au pus capul în pământ în fața ta.
Și ca să nu ajung la știri că te-am învățat prostii, vreau să spun foarte clar că nu te sfătuiesc să cari un topor după tine pe stradă pentru situațiile când cineva se uită urât la tine.
Încerc să te avertizez că atunci când te mai cerți cu vreun vecin de la un loc de parcare, de exemplu, deși tu te vei simți foarte modern și mândru de felul în care ai aplanat conflictul, dacă cedezi în fața vecinului și te folosești de ”cel mai deștept cedează”, să știi că soția ta te va considera un bărbat slab.
Soția ta știe că nu ai fost destul de bărbat să-ți înfrunți vecinul, sau pe cel care s-a băgat în fața ta la coada de la magazin, sau pe cel care te provoacă în trafic. Soția ta nu te poate respecta dacă tu nu te respecți destul de mult încât să nu te lași călcat în picioare de oricine.
Și nu uita că femeile se întreabă mereu dacă ești capabil să le protejezi. Dacă nu ești în stare să ții piept vecinului de bloc pentru un loc de parcare, vei fi capabil să o protejezi pe ea când, seara târziu, niște persoane de etnie neprecizată îi vor pune ei mâna pe fund? E nevoie să îți spun că atracția soției tale pentru tine tocmai s-a dus pe apa sâmbetei, sau te prinzi și singur?
Și mai spun ceva. Acești ”deștepți care cedează primii”, după ce au ajuns să cedeze de câteva ori, devin frustrați. Chiar eu pățesc des să stau la cozi și să încerce să se bage cineva în fața tuturor. După ce reacționez și îl pun să stea la coadă ca toată lumea, de multe ori apar acești frustrați care știu doar două lucruri: să mă felicite că am reacționat (deși ei au tăcut) și să spună veșnica expresie ”așa e România, ce să-i faci?”.
Știi ce să-i faci? Să nu te mai lași călcat în picioare, iepuraș, asta să faci! Că poate dacă începi să te comporți ca un bărbat, nu vei mai fi frustrat. Capul plecat sabia nu-l taie, dar în timp îți deformezi coloana și nu o să mai poți sta drept.
Și dacă ești unul din acei triști care se plâng că femeile nu vor un bărbat liniștit și iubitor, și preferă doar așa numiții ”băieți răi”, să știi că de la acei băieți răi nu vei auzi niciodată expresia ”cel mai deștept cedează”. Și acesta este un bun motiv pentru care femeile îi preferă.

 


Ai nevoie de mine? Mă găsești aici!

2 comentarii la „Tu mai știi să fii bărbat sau și ție ți-e frică de confruntare?

Sunt curios care este părerea ta despre ce am scris în articol. Lasă un comentariu și interacționează cu ceilalți cititori!