Nu voi ajunge niciodată ca tatăl meu!

Mulți dintre noi am spus-o la un moment dat. Mulți încă nu realizează cât de greșită a fost o astfel de mentalitate, și mulți dintre noi plătim acum cu divorțuri pentru decizia de a fi exact opusul tatălui nostru. 

Mă lovesc din ce în ce mai des de două tipuri de bărbați. Primii au avut tați slabi, care, deși nu au divorțat pentru că altele erau vremurile, au trăit nefericiți în relații ce cu greu pot fi denumite funcționale. Bărbații ce provin din astfel de familii nu și-au jurat niciodată că nu vor ajunge ca tatăl lor. Doar că nici nu a avut cine să-i învețe să fie bărbați. De fapt, tocmai pentru că sunt exact ca tatăl lor au ajuns acum la divorț.

Iar a doua categorie e cea a bărbaților ce au avut tați cu un comportament toxic. Că, în cazul lor, părinții au ajuns la divorț sau nu, e irelevant. Ei au trăit cu un exemplu de tată toxic și și-au jurat că nu vor ajunge niciodată ca el.

Și asta e o greșeală dintr-un motiv simplu. Au ajuns exact opusul tatălui lor, când, de fapt, ar fi trebuit să elimine doar comportamentul toxic, și să-l păstreze pe cel masculin.

Pentru că de aici începe marea confuzie, între un comportament masculin și unul toxic e o linie foarte subțire și greu de observat de multe ori. Diferența între a fi bărbat adevărat și a fi toxic este destul de mică, dar există. Nu-mi bat capul cu cei care au impresia că masculinitatea e toxică. Nu e toxică deloc, doar că unii bărbați toxici au un comportament foarte masculin. Nu sunt în măsură să-ți spun de ce se întâmplă asta, știu doar că diferența devine destul de greu de observat.

Și mai e un factor aici. Un copil ce are un tată toxic, va avea mereu o mamă ce încearcă să-l transforme exact în opusul tatălui său. Practic, în loc să învețe cum să devină bărbat, învață cum să devină femeie.

O femeie ce a făcut un copil cu un bărbat toxic va face tot posibilul să-și învețe copilul să nu facă aceleași lucruri ca tatăl său. Dacă tatăl este foarte autoritar, își va crește copilul să nu aibă pic de autoritate în sânge. De ce? Pentru că ea a suferit de pe urma autorității toxice întâlnite la tatăl copilului. Și e normal să vrea ca cel mic să nu semene cu el. Și cu cine va semăna cel mic la comportament? Cu ea, normal.

Și care e problema aici? La prima vedere, nu ar fi nici una. Copilul acela va crește să devină o persoană foarte bună, acel bărbat considerat pâinea lui Dumnezeu, despre care am vorbit în alt articol. Și care e problema aici? Păi, femeile nu vor fi atrase de el. 

Ce e important de reținut e că mama ta a fost atrasă de acel bărbat toxic. El nu a devenit toxic într-o după-amiază liniștită de mai. El a fost toxic de la început. Și, cu toate astea, mama ta a decis să intre într-o relație cu acel bărbat toxic, a decis să facă un copil sau mai mulți cu el. Iar în multe cazuri, a ales să stea alături de el toată viața. De ce e important de reținut asta? Ca să înțelegi că nu tot comportamentul tatălui tău era toxic.

Da, sunt unele trăsături de caracter pe care e bine să nu le iei de la el, dar tatăl tău a avut și lucruri bune în comportamentul său. Doar că tu ai decis că nu vrei să devii niciodată ca el și, fără să conștientizezi, ai devenit fix opusul lui. Ai devenit o copie a mamei tale. Și acum cauți site-uri ca acesta să înțelegi de ce habar n-ai cum să fii bărbatul într-o relație.